Baroul Bacau

Evenimentele create in Romania de catre magistratii care au declarat greva, in vederea determinarii statului roman sa le acorde sporuri salariale, au generat nemultumiri din partea altor categorii profesionale, care nu au aceleasi privilegii la fel ca magistratii din Romania, motiv pentru care, in vederea imbunatatirii cadrului legal prin care sa se asigure o eficientizare, a cadrului legal de atragere la raspundere a magistratilor, propun ca Legea 168/1999, sa se modifice si sa se completeze dupa cum urmeaza:

In prezent art. 63 arata astfel:

Art. 63:

(1) “Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia. “

Evenimentul a avut loc vineri, 17 iulie 2009.

Felicitarea a fost transmisa prin doamna consilier Simona David purtatorul de cuvant al Ministrului de Justitie.

Ministrul de Justitie a apreciat plangerea penala formulata de catre Baroul Bacau, prin decan Botomei Vasile.

Ministrul de Justitie Catalin Predoiu, prin consilierul sau, purtatorul de cuvant Simona David, a solicitat avocatului Botomei Vasile sa transmita Ministerului, propunerile de lege ferenda, formulate in teza de doctorat, privind raspunderea administrativa a magistratilor.

Ministerul de Justitie va initia procedura de modificare si completare a Legii 168/1999 cu privire la conflictele de munca, prin care articolul 63 din legea 168/1999 se va completa dupa cum urmeaza:

Articolul 63 din Legea 168/1999 este urmatorul:

(1) “Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia. ”

Completarile la art. 63 din Legea 168/1999, propuse de doctorand Botomei Vasile sunt urmatorele:

(2) Procurorii si/sau judecatorii care intra in greva, dupa caz, care refuza participarea la sedintele de judecata la care sunt planificati, se considera exclusi din magistratura, fara alte formalitati de constatare prin comisiile de disciplina ale magistratilor sau prin hotarari;

(3) Magistratii nu au dreptul de a formula actiuni judecatoresti, in ceea ce priveste stabilirea veniturilor salariale, a sporurilor de serviciu pentru functiile detinute, sub sanctiunea inadmisibilitatii actiunilor furmulate in acest sens, si a excluderii din magistratura;

(4) Decretele de incetare a calitatii de magistrat, se emit de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Ministrului de Justitie in termen de 10 zile de la data de initiere a formei de protest de catre magistrati;

(5) In conditiile in care toti judecatorii de la nivel national participa la greva, protestul se considera vot de blam impotriva Guvernului, cu consecinta emiterii decretului de catre Presedintele Romaniei, in termen de 10 zile de la initierea protestului, de destituire din functie, a primului-ministru si al ministrilor din cabinet;

(6) Cu aceeasi data de emitere a decretului de destituire a Guvernului, privind incetarea mandatului de Prim-Ministru si a Ministrilor din Guvern, Presedintele Romaniei, desemneaza un candidat pentru functia de Prim-Ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament, in conditii art. 85 din Constitutia Romaniei;

Propuneri de lege ferenda sunt formulate de catre avocat doctorand Botomei Vasile in teza de doctorat denumita “Raspunderea Administrativa” Aspecte practico-stiintifice in drept comparat. Republica Moldova – Romania.

Articol publicat pe pe site-ul www.baroulbacau.ro la departamentul “Articole publicate de avocati in reviste de specialitate” si pe site-ul www.botomeivasile.ro, in sectiunea “Propuneri de lege ferenda”.

Propunerile de lege ferenda, cu privire la imbunatatirea sistemului legislativ, din categoria “Raspunderea administrativa a magistratilor” au fost trasmise la Ministerului de Justitie in data de 17.07.2009, orele 15.00, fiind preluate de consilierul Ministrului de Justitie, purtator de cuvant Simona David.

Materialul a fost comunicat prin inregistrare pe www.just.ro.

Semneaza,

Av. drd. Botomei Vasile

CITIŢI ŞI:

Propunerile de lege ferenda coincid cu evenimentul national prin care, Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a fost amendat de judecatori pentru ca nu le-a platit sporul de 50%.

Pogea, amendat de magistraţi

Magistraţii au făcut plângere penală împotriva lui Predoiu

Ziua în care justiţia română nu a mai existat

Raspunderea Administrativa
Aspecte practico-stiintifice in drept comparat,
Republica Moldova si Romania

Propuneri de lege ferenda in vederea imbunatatirii sistemului legislativ de raspundere administrativa in exercitarea apararii calificate a petitionarilor, in fata organelor de control administrativ.

Botomei Vasile, doctorand in drept

Recenzent: Sergiu Cobaneanu, doctor in drept,
profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

„Profesia de avocat a fost atestata pentru prima data in Principatele Romane, in anul 1864, ca urmare a promulgarii, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a “Legii pentru constituirea Corpului de advocati”.
De-a lungul timpului, profesia de avocat si-a pastrat scopul pentru care a fost infiintata, reprezentand calea catre adevar, un filtru intre indoiala si certitudine, intre aparenta si chintesenta.
Propunerile abordate de care doctorand, sunt rezultatul unei comparatii intre normele de reglementare a profesiei de avocat din Republica Moldova si Romania, care merita analizate si abordate la nivel stiintific.
Scopul este de imbunatatire si perfectionare continua a institutiei aparatorului, prin eliminarea unor blocaje de acces in exercitarea profesiei, corect constatate de Curtea Constitutionala din Republica Moldova, care printr-o analiza profunda, a constatat ca este neconstitutionala prevederea de limitare a dreptului de exercitare a unei profesii liberale de catre o organizatie de drept privat.”

Propun liberalizarea profesiei de avocat prin infiintarea de cabinete individuale in regim de societate comerciala cu raspundere limitata, in forma reglementata in Romania de Legea 31/90 modificata si completata, a societatilor comerciale, care sa urmeze procedura de acreditare pe fiecare ramura de drept, printr-o examinare organizata de Ministerul de Justitie.
Registrele de comert sa fie abilitate sa aprobe infiintarea de societati comerciale cu obiect de activitate de servicii juridice.
Societatile comerciale cu profil de activitate servicii juridice, sa poate fi infiintate de catre licentiatii in drept, fara restrictiile care sunt prevazute in prezent.
Pe aceasta cale va disparea inechitatea dintre juristi, discriminarea dintre profesia de avocat si profesia de consilier juridic, mijloc prin care se va realiza o adevarata liberalizare a profesiei de avocat, care se considera libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome.
Liberalizarea efectiva a profesiei, prin liberalizarea dreptului de infiintare de societati comerciale cu activitati juridice, se subscrie in art.41, pct.(1) din Constitutia Romaniei, care prevede:
„(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.”
Monopolizarea profesiei de avocat in organizatii profesionale de drept privat, sub forma de barou, creeaza obligativitatea si restrictia in acelasi timp, pentru persoanele cu studii juridice, sa se asocieze la aceste organizatii, in conditiile de nerespectare a dreptului de asociere, reglementat de art.40, pct.1 din Constitutia Romaniei, care prevede:
„Cetatenii se pot asocia liber, in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.”
Nu este indeplinita insa conditia de independenta, cat timp barourile de avocati functioneaza in regim de casta, si nu exista un cadru concurential intre barouri, atat ca forma de organizare la nivel national cat si la nivel administrativ teritorial.

Apreciez ca regimul de functionare al unei societati comerciale cu activitati juridice, se incadreaza in regimul de functionare reglementat de Legea societatilor comerciale pentru toate celelalte domenii de activitate.

Avocatura este o activitate juridica de drept privat.
Avocatura nu se incadreaza in activitatile de drept public, deoarece in Romania avocatii nu sunt numiti de o institutie de drept public, iar in ceea ce ii priveste pe avocatii din Republica Moldova, sistemul de organizare a acestora este tot in organizatii de drept privat, chiar daca decizia de inregistrare se elibereaza de Ministrul de Justitie.
Avocatii exercita o profesie liberala bazata pe relatia contractuala dintre client si avocat.
Prin modificarile succesive ale legii 51/1995, in Romania s-a dorit sa se realizeze un echilibru intre profesia de avocat si profesia de magistrat, in sensul de a impune magistratilor care doresc sa devina avocati, sa sustina examene pentru intrarea in profesie.
Motivatia de fapt care a stat la baza acestor modificari, cuprinse in OUG 159/2008, prin modificarea art.16, care prevedea posibilitatea magistratilor, notarilor si consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani in functii juridice, sa intre in barou cu scutire de examen, a fost de a determina Consiliul Superior al Magistraturii sa mentina prevederile anterioare anului 2008, potrivit carora, prin egalitate de tratament, in conditiile unei vechimi de 10 ani in functii juridice, exista posibilitatea ca avocatii sa fie admisi in magistratura cu scutire de examen.
Consider ca modificarea normelor de reglementare de admitere in profesia de avocat, prin restrictionarea accesului in profesie a categoriilor de magistrati si a consilierilor juridici, cu vechime de peste 10 ani, nu ar trebui sa atraga dupa sine modificarea regulamentului de admitere in magistratura, deoarece barourile ca organizatie de drept privat, nu se ridica la competenta de examinare a magistratilor.
In prezent, barourile de avocati controleaza independenta avocatilor, prin organele de conducere, prin comisiile de disciplina, prin taxele discretionare impuse pentru avocati, si prin regimul de control din cadrul aceluiasi organism,
Astfel, in functie de “independenta” cu care lucreaza avocatul, in functie de relatia pe care o are cu organele de conducere si de control ale baroului, i se acorda licenta de activitate.
In privinta oficiilor care se fac in categoria apararii din oficiu asigurate de barouri, apreciez ca aceste servicii trebuie scoase la licitatie publica, la care sa poata participa prin oferta de preturi, S.R.L.-urile infiintate de juristi prin Registrul Comertului, in conditiile unei acreditari primite din partea Ministerului de Justitie.
Astfel se va respecta apararea din oficiu, si vor disparea situatiile in care avocatii trateaza cu superficialitate dosarele in care sunt desemnati ca aparatori din oficiu.
Practica de a se lasa solutia la aprecierea instantei pe care o folosesc unii dintre avocati in fata instantelor judecatoresti, in timp ce sunt desemnati in calitate de avocati din oficiu si platiti din bugetul Ministerului de Justitie, va fi eliminata prin crearea acestui sistem concurential, prin incadrarea serviciilor de asistenta juridica, in categoria serviciilor bazate pe cerere si oferta.
Din acest punct de vedere, este de apreciat cadrul legislativ din Republica Moldova prin Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, in care se prevede facultatea inpricinatului supus anchetei de cercetare penala, de a-si alege liber un aparator din oficiu, din lista avocatilor cu drept de acordare a asistentei din oficiu, urmand ca numirea unui asemenea avocat sa cada in competenta Consiliului Baroului prin avocatul coordonator, doar in conditiile in care inpricinatul nu opteaza liber pentru nici unul din acestia.
Propun ca aceasta prevedere din Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002 a Republicii Moldova sa fie preluata si in Romania prin modificarea si completarea Legii 51/1995 deja modificata si completata de organizare si exercitare a profesiei de avocat, care nu se ridica la nivelul de imbunatatire a sistemului de aparare asigurat prin Baroul de avocati din Republica Moldova.
Referitor la raspunderea administrativa a avocatilor, in calitate de persoane fizice autorizate sa exercite o profesie liberala, in reglementarea dreptului la aparare, se remarca prin analizarea in drept comparat a legii de organizare si exercitare a profesiei de avocat, din Republica Moldova, cu Legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat din Romania, un model de urmat de catre Romania, din legislatia de reglementare din Republica Moldova.

Aprecieri fata de reglementarile de raspundere administrativa din Statul Moldovean:
-In Republica Moldova, admiterea in profesia de avocat, se face pe baza unui examen de primire in profesie, care definitiveaza calitatea avocatului de aparator.
Acest examen presupune acumularea unui punctaj de 48 de puncte dintr-un total de 150 de puncte, calculate pentru 3 sesiuni de examen, spre deosebire de conditiile impuse in Romania, potrivit carora candidatul trebuie sa ia nota de minim 7 la fiecare disciplina de examen, sub sanctiunea respingerii la examen, daca la unul dintre examene ia o nota mai mica de 7.
De asemenea, este de apreciat faptul ca termenul dintre examene este de maxim 15 zile, ceea ce asigura candidatului un timp optim de asigurare a refacerii capacitatii intelectuale de dupa fiecare examen, spre deosebire de Romania, in care examenele se dau succesiv, pe o perioada de 5 zile, cate unul in fiecare zi.
Pentru a participa la examenul de admitere in profesie, avocatul trebuie sa faca dovada unui stagiu pe langa un maestru, pe durata unui an de zile, timp in care aspirantul la profesia de avocat, nu are dreptul de a asigura asistenta si reprezentare juridica, in fata organelor de cercetare penala, si nici in fata instantelor penale.
Apreciez ca aceasta masura, prevazuta in codul deontologic al avocatilor din Republica Moldova, este o aplicabilitate eficienta a raspunderii juridice si administrative, pe care si-o asuma atat avocatul stagiar, cat si Baroul de Avocati, in calitate de persoana juridica.
Practic, Statul Moldovean, a rezervat dreptul de asigurare a unei aparari calificate, in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, in lumina garantiilor prevazute de Constitutia Republicii Moldova, cu raportare la art.6, (1), din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, se indeparteaza riscul de incalcare a dreptului garantat la aparare, prin exercitarea asistentei si reprezentarii juridice printr-un aparator, care nu este definitivat in profesia de avocat, si care poate sa nu treaca examenul de definitivare, ceea ce presupune ca apararea nu a fost eficienta in cauza respectiva.
In Romania, admiterea in profesia de avocat se face printr-un examen de admitere in stagiu, si la intervel de 2 ani de zile, prin sustinerea examenului de definitivare in profesia de avocat.
Avocatul stagiar din Romania are dreptul de asistenta si reprezentare, nu numai in fata instantelor civile, administrative si comerciale, cum este prevazut in Republica Moldova, ci si de reprezentare in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, ca instante de fond.
Astfel, statul roman a creat un set de norme juridice care nu garanteaza asigurarea dreptului garantat la aparare, in conditiile permisibilitatii de reprezentare prin oficii si pe baza de contract, aparararea subiectilor de drept in fata organelor de cercetare penala si a instantelor penale, prin intermediul unor avocati stagiari, mai inainte de definitivarea acestora in profesie.
Ca o apreciere practico-stiintifica in acest domeniu, consider ca in Romania trebuie reformata legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat, deoarece aceasta aduce atingere interesului legitim al subiectilor de drept, care sunt pusi in situatia faptului implinit, de a-si asuma o aparare in procesul penal printr-un avocat stagiar, care nu constituie garantarea dreptului la aparare.
In Romania, practica avoocatilor stagiari in fata instantelor penale, este de a raspunde in cadrul procesului penal, prin expresia „ramane la aprecierea instantei”, conditii in care nu putem vorbi de existenta unei aparari calificate.
Mai mult decat atat, pe fondul lipsei de experienta a avocatilor stagiari, beneficiaza celelalte parti din proces, care prin exercitarea unei aparari calificate, prejudiciaza pe subiectul de drept care a beneficiat de apararea unui avocat stagiar.
Examinarea avocatilor stagiari de catre alti avocati din cadrul aceluiasi barou, determina pe avocatii stagiari sa se comporte emotional si cu timiditate in procesele pe care le au in contradictoriu cu ceilalti avocati, cat timp aprecierea la examenul de definitivare este facuta de catre adversarul sau.
Sub acest aspect, trebuie imbunatatita legislatia in Romania, prin preluarea normelor de reglementare din Republica Moldova.
Din aceste cauze, instantele de judecata sunt incarcate cu cauze care in conditiile in care apararea in fata organelor de cercetare penala ar fi fost eficienta, nu s-ar mai fi ajuns la cheltuielile pe care le face statul cu procesele penale, soldate cu achitarea subiectilor de drept trimisi in judecata.
Aceasta, in consideratia in care instantele de control judiciar, nu intotdeauna verifica legalitatea probelor administrate in fata organelor de cercetare penala si a instantelor de fond, rezumandu-se la aprecierea sumara a hotararilor pronuntate la instantele de fond, cea cce atrage consecinta raspunderii administrative a statului roman, in cadrul proceselor care se judeca in fata instantelor internationale.
Din acest motiv, statul roman suporta din buget cheltuielile de judecata si despagubirile civile acordate de instantele internationale.
Se observa in acest sens, ca desi Republica Moldova este un stat in curs de aderare, are in acest domeniu reglementari mai eficiente decat Romania, care este membra a Uniunii Europene.
Eficienta este data inclusiv de componenta Comisiei de licentiere a profesiei de avocat, in care se face examinarea candidatilor inscrisi, sub aspectul calitatii serviciului de examinare dinmembrii care compun comisia.
In Republica Moldova, comisia de examinare se constituie prin ordinul Ministrului Justitiei pe un termen de 4 ani, si este formata din 11 membri, astfel:
- 6 membrii desemnati alesi de Congres;
- 2 reprezentanti ai organelor de drept;
- 1 lector universitar in materie de drept ales de senat;
- 2 reprezentanti ai Ministerului de Justitie;
Spre comparatie in Romania aceste comisii sunt desemnate numai de catre Consiliul Baroului, in care criteriul de calitate nu exista , deoarece selectia in comisie nu se prevede participarea ca mebrii categoriile profesionale din partea organelor de drept, din partea mediului universitar, asemenea ca si din partea Minisrului de Justitie.
Daca avocatul stagiar nu ia examenul de definitivat, el este inscris automat pentru urmatoarea sesiune de examen, stabilit la un interval de 6 luni.
Repingerea candidatului la a doua examinare, atrage consecinta excluderii din profesia de avocat.
Din acest punct de vedere legea de organizare si de exercitare a profesiei de avocat din Romania este criticabila sub aspectul celor mentionate, fata de care in lucrarea prezenta apreciez oportunitatea de a face propunerile de lege ferenda mentionate.
In Republica Moldova, exercitarea profesiei de avocat se face pe baza unei licente ce se elibereaza de Ministrul de Justitie.
In Romania, exercitarea profesiei se face pe baza unei decizii emisa de catre Consiliul Baroului.
Este de apreciat in acest sens modelul de licentiere pentru obtinerea dreptului de exercitare a profesiei de avocat, reglementat prin ordin al Ministrului de Justitie din Republica Moldova, in comparatie cu modelul din Romania, prin care dreptul dee exercitare a profesiei se dobandeste printr-o decizie emisa de o organizatie de drept privat.
Astfel, in vederea institutionalizarii acestei activitati profesionale in Romania, si de asimilare a profesiei de avocat in categoria profesiei de magistrat, consider ca numai dupa ce se va prelua modelul de licentiere din Republica Moldova, se va putea realiza trecerea fara examen din avocatura in magistratura, pe baza experientei profesionale acumulata intr-o perioada de 10 de execitare a profesiei de avocat.

Consider ca Romania ar trebui sa preia din legislatia Republicii Moldova, reglementari in domeniul admiterii in profesia de avocat, crearea facultatii pentru invinuit sau inculpat de a-si alege liber un avocat din oficiu din randul avocatilor inscrisi pe lista, precum si prevederea de a fi luati in evidenta spre emitere de decizii de primire in profesie, de catre Ministerul de Justitie.
In ceea ce privesc societatile cu raspundere limitata, cu profil de activitate juridica, infiintate de licentiati in drept, fara apartenenta la structurile profesionale de tip barou, consider ca membrii acestora trebuie sa beneficieze de egalitate de tratament in recunoasterea profesionala a activitatii, in conditiile promovarii unui examen organziat de Ministerul Justitiei, separat pentru fiecare ramura de drept in parte.

Bibliografie:
1. Legea 31/90 modificata si completata;
2. Constitutia Romaniei;
3. OUG 159/2008;
4. Legea Nr. 1260-XV din 19-07-2002, din Republica Moldova;

Drd.Botomei Vasile 29.06.2009

Raspunderea Administrativa
Aspecte practico-stiintifica in drept comparat,
Republica Moldova si Romania

Propuneri de lege ferenda cu privire la comisiile de disciplina din cadrul institutiilor publice

Botomei Vasile, doctorand in drept

Recenzent: Sergiu Cobaneanu, doctor in drept,
profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

„Lucrarea trateaza aspecte de drept comparat, cu referire la unele aspecte de imbunatatire a sistemului legislativ, de eficientizare a raspunderii administrative a functionarilor publici.
In scopul eficientizarii activitatii comisiilor de disciplina din Republica Moldova, se propune adoptarea unor norme de reglementare, prin care sa se asigure o eficientizare a activitatii comisiilor de disciplina.
Propunerile de lege ferenda cu privire la procedura aprobarii tacite, merita analizate si abordate la nivel stiintific, in scopul imbunatatirii si al perfectionarii continue a sistemului legislativ, aflat in coerenta cu normele din Uniunea Europeana.”

Membrii comisiilor de disciplina din cadrul institutiilor publice, trebuie sa faca parte din structuri administrative ierarhic superioare institutiei din care fac parte persoanele trimise spre judecata la comisia de disciplina.
Motivatia este determinta de respectarea principiului impartialitatii, din partea membrilor din comisie, asupra carora nu trebuie sa planeze nici o atitudine de subiectivism si sa nu se gaseasca in relatii de subordonare pe linie profesionala fata de cei cercetati.
Membrii din comisia de disciplina isi desfasoara activitatea dupa regulile de functionare a completelor din cadrul instantelor jurisdictionale.
Persoana trimisa in fata comisiei de disciplina are dreptul de a-si alege un aparator care sa-I reprezinte interesele in fata comisiei.
Persoanele interesate au dreptul sa formuleze recuzari individuale, pentru toti membrii comisiei, asemenea ca si pentru membrii supleanti.
Motivele de recuzare sunt urmatoarele:
1. in cazul in care membrul (supleantul), sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
2. daca membrul (supleantul) este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
3. cand sotul in viata si nedespartit al membrului (supleantului), este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
4. daca membrul (supleantul), sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
5. in cazul in care intre membru (supleant) si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
6. daca membrul (supleantul) este tutore sau curator al uneia dintre parti;
7. in cazul in care membrul (supleantul) si-a spus parerea cu privire la cauza ce se judeca;
8. daca membrul (supleantul) a primit de la una din parti daruri sau promisiuni de daruri ori altfel de indatoriri;
9. daca este vrajmasie intre membru (supleant), sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
Propunerea de recuzare se inregistreaza la sediul in care functioneaza comisia, cel mai tarziu pana la iesirea in deliberare.
Recuzarea suspenda procedura de solutionare a cauzei.
Presedintele comisiei de disciplina are obligatia, sub sanctiunea decaderii din functia de membru in comisia de disciplina, de a inainta dosarul la comisia de disciplina care functioneaza in cadrul institutiei iearhic superioare, iar in conditiile in care incidentul procedural apare in fata comisiei de disciplina a Inaltilor Functionari Publici, recuzarea se va solutiona de catre instanta competenta de contencios administrativ.
Procedura de judecata in fata comisiei de disciplina se desfasoara dupa regulile de procedura din instantele de contencios administrativ.
Hotararea comisiei de disciplina este definitiva in conditiile in care nu este atacata in fata instantei de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare.
Actiunea introdusa in fata instantei de contencios administrativ, suspenda de drept sanctiunea aplicata, pana la data de solutionare irevocabila a cauzei.
In Romania, normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, prevad in art.50, pct.1, termenul de 10 zile calendaristice, calculat de la data primirii raportului comisiei de disciplina, in care persoana cu competenta legala din cadrul autoritatii sau institutiei publice, emite actul administrativ de sanctionare al functionarului public.
Acest termen trebuie derogat in sensul de a se aplica sanctiunea disciplinara, in termen de 10 zile calendaristice de la data epuizarii cailor de atac.
Normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, sunt criticabile sub aspectul prevederilor art.50, pct.2, care prevede urmatoarele:
In cazul in care persoana care are competenta legala de a aplica sanctiunea disciplinara aplica o alta sanctiune decat cea propusa de comisia de disciplina, are obligatia de a motiva aceasta decizie.
Apreciem ca aceasta prevedere este neconstitutionala, in raport cu principiul garantarii dreptului la aparare, prevazut ca principu constitutional, in Constitutia Romaniei, in Constitutia Republicii Moldova, precum si in prevederile CEDO, la care atat Romania cat si Republica Moldova au aderat, prin tratate de recunoastere.
Procedura de modificare a sanctiunii disciplinare de catre conducatorul unitatii, incalca principiul de proportionalitate a raspunderii administrative, stabilit de catre comisia de disciplina din institutia care a aplicat sanctiunea.
Astfel, in Romania, apreciez ca toata procedura de constatare si de aplicare a sanctiunii administrative, este ineficienta, deoarece prin normele in cauza, conducatorul unitatii are dreptul de a desemna preferential doi din cei trei membri ai comisiei, iar sanctiunea aplicata de catre comisie poate fi schimbata in tot sau in parte de catre acesta.
Aceasta este o forma imbunatatita a procedurii de functionare a comisiei de disciplina, si reprezinta o propunere de lege ferenda pentru imbunatatirea sistemului legislativ de reglementare a raspunderii administrative pentru functionarii publici din Republica Moldova.
Procedura constituie un mijloc de eficientizare a raspunderii administrative si de adaptare a normelor de functionare si reglementare, potrivit principiilor de functionare a instantelor judecatoresti de contencios administrativ, adaptata la cerintele si principiile constitutionale din Republica Moldova.
Pentru functionarii publici din Romania, procedura propusa, de imbunatatire a functionarii comisiei de disciplina si a eficientizarii raspunderii administrative, urmareste crearea cadrului procedural de eliminare a abuzurilor, pe care le suporta functionarii publici din partea organelor executive ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Avand in vedere faptul ca, comisia de disciplina are in componenta trei membri titulari, functionari publici definitivi numiti in functie publica pe perioada nedeterminata, functionarea acesteia este aservita conducatorului autoritatii sau institutiei publice, deoarece doi dintre acestia, care constituie majoritatea pentru adoptarea unei hotarari, sunt prevazuti a fi desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.
Imprejurarea ca al treilea membru este desemnat de organizatia sau organizatiile sindicale reprezentative din institutia publica in cauza, dovedeste ca, conducatorul autoritatii exercita un control de putere al deciziei din comisiile de disciplina, motiv pentru care, ca propunere de lege ferenda, apreciez imbunatatirea functiunii comisiei de disciplina prin alegerea aleatorie a membrilor din comisie, pe baza unui vot secret, din randul functionarilor publici ai institutiei ierarhic superioare, de catre Adunarea Generala a functionarilor publici ai institutiei ierarhic superioara.
Procedura alegerii membrilor supleanti este identica cu a alegerii membrilor comisiilor de disciplina.
De asemenea, procedura de desemnare a secretarului titular si a secretarului supleant, prevazuta in normele de functionare si organizare a comisiilor de disciplina, trebuie imbunatatita, in sensul ca prerogativa de desemnare a acestora sa nu fie in atributul conducatorului autoritatii publice, ci in competenta Adunarii generale care a ales membrii din comisii.
Din acest motiv este propusa procedura de recuzare a membrilor din comisie, asemenea ca si procedura suspendarii de drept a hotararii adoptate de catre comsia de disciplina pe toata durata de exercitare a cailor de atac, pana la ramanerea irevocabila a hotararii din sistemul de dublu grad de jurisdictie din fata instantelor de contencios administrativ.
Procedura elimina discretionarismul si principiul aservirii membrilor din comisie de catre organele de conducere ale institutiei, dovedindu-se ca in repetate randuri, acestea adopta hotararile in concordanta cu dispozitiile primite de la conducatorii institutiei in cauza.
Nefiind prevazuta procedura suspendarii de drept pe calea contestatiei, pana la finalizarea procedurii de judecata in fata instantei de contencios administativ, functionarii publici sunt supusi vatamarii in drepturile legitime, prin caracterul definitiv pe care il are hotararea dispusa de comisia de disciplina, care se inscrie in cazierul judiciar al celui cercetat, mai inainte de solutionarea cailor ordinare de atac.
Prejudiciile acestei proceduri ce se propune a fi inbunatatita, sunt de afectare a conditiilor de promovare in functiile ierarhic superioare a functionarilor publici, desi din punct de vedere al prezumtiei de nevinovatie, hotararile dispuse de comisiile de disciplina nu trebuie sa aiba caracter definitiv mai inainte de epuizarea cailor de atac in cadrul instantelor judecatoresti.
In Romania, normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, adoptate prin HG 1344/2007, prevad ca pentru abaterea disciplinara pentru care se face vinovat functionarul public, sa se efectueze cercetari administrative, stabilite prin dispozitii generale privind procedura cercetarii administrative.
Apreciez ca aceasta procedura creeaza conditiile de eficientizare a raspunderii administrative, insa normele sunt perfectibile prin aceea ca se impune a se modifica art.31, pct.3 din HG 1344/2007, in care se prevede ca:
Cercetarea abaterilor disciplinare ale functionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului si din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean poate fi delegata compartimentului de control din cadrul institutiei prefectului.
Ca propunere de imbunatatire a normelor din Romania, trebuie introdus caracterul obligatoriu de delegare a procedurii de cercetare administratva in competenta Institutiei Prefectului si nu optional, asa cum se intelege prin sintagma poate.
Aceasta este o cerinta minima de modificare a art.31, pct.3, desi ca rezultat al exercitarii activitatii de avocat, mentin propunerea de imbunatatire a sistemului legislativ, in sensul de a se efectua nu numai cercetari administrative, dar si procesul de judecata din cadrul comisiei de disciplina, de catre comisii din cadrul autoritatii sau institutiei publice ierarhic superioare.

Bibliografie
1. HG 1344/2007

Drd.Botomei Vasile 29.06.2009