Baroul Bacau

Plenul Senatului a adoptat, joi, proiectul de lege pentru modificarea si completarea legii 303/2004 si a legii 317/2004, privind organizarea CSM, modificari care privesc raspunderea disciplinara a magistratilor. Senatul a fost camera decizionala, asta dupa ce Camera Deputatilor a respins proiectul de act normativ propus de Ministerul Justitiei.Consiliul Superior al Magistraturii, care a avizat proiectul de lege, dar cu obiectiuni, a anuntat, joi, ca va cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala, pentru ca aceasta sa se pronunte, mai inainte de promulgarea legii, cu privire la constitutionalitatea acesteia. Inainte ca proiectul de act normativ sa fie adoptat de Senat, Consiliul Superior al Magistraturii a intrebat toate instantele si parchetele din Romania daca sunt de acord cu prevederile acestuia. Raspunsul magistratilor romani a fost unul transant: daca proiectul va deveni lege, urmeaza proteste radicale!E interesant de vazut cum va solutiona ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, situatia, mai ales ca acesta este si initiatorul proiectului si il sustine pe deplin.

CSM a anuntat MJ ca proiectul de lege nu este sustinut de niciun parchet si nicio instanta din Romania!

Consiliul a solicitat, joi, de urgenta, punerea in discutia Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale. Astfel, in opinia CSM „legea astfel adoptata are prevederi care aduc atingere independentei judecatorului, atat din perspectiva controlului asupra fondului hotararilor judecatoresti, cat si in ceea ce priveste reanalizarea unor hotarari definitive si irevocabile, precumsi implicarea Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor.Aceste prevederi incalca principiul independentei justitiei si principiul separatiei puterilor in stat, consacrate constitutional, dar si prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste cariera magistratilor”. Lumeajustitiei.ro a prezentat in urma cu cateva saptamani nota centralizatoare facuta de Consiliul Superior al Magistraturii, care avea un mesaj transant si unitar: “nicio instanta sau unitate de parchet nu sustine forma proiectului propusa de Ministerul Justitiei. (…) Alte instante si parchete, destul de numeroase, au precizat ca isi insusesc proiectul de lege cu amendamentele si observatiile aduse de Asociatia Magistratilor din Romania. Nu lipsita de relevanta este pozitia unor adunari generale, care au transmis, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, ca, in situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de Consiliul Superior al Magistraturii si de instante si parchete, se impune initierea unor forme radicale de protest. Alti magistrati, notand preocuparea executivului orientata spre accentuarea subordonarii si influentarii sistemului judiciar – deja manifestata prin politicile si strategiile economico-financiare si prin inconsecventa si instabilitatea legislative, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba o reactie ferma, de natura sa restabileasca echilibrul constitutional al puterilor in stat”!

Magistratii din toata tara au sustinut ca „proiectul propus de Ministerul Justitiei aduce grave atingeri principiului constitutional privind independenta actului de justitie, prin modalitatea in care sunt reglementate mai multe abateri disciplinare, fiind supuse controlului disciplinar aspecte care tin exclusiv de infaptuirea justitiei, prin adaugarea ca titulari ai actiunii disciplinare a ministrului justitiei, a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se creeaza premisele necesare ca aparenta de impartialitate si independenta a magistratilor sa fie afectate; in plus, prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, se creeaza posibilitatea sicanarii magistratilor”.

AMR a cerut ICCJ sa sesizeze Curtea Constitutionala

In cursul zilei de joi, Asociatia Magistratilor din Romania a adresat la randul ei presedintelui Inaltei Curti o solicitare de sesizare a Curtii Constitutionale, in care a sesizat faptul ca „sanctionarea magistratului pentru actul de judecata in aplicarea dreptului material si procesual sfideaza principii fundamentale izvorate din esenta insasi a controlului judiciar, statuat in norme care au supravietuit tuturor vremurilor consolidand independenta Justitiei.”

* Cititi aici sesizarea integrala a AMR adresata conducerii ICCJ

Sursa: Lumea Justitiei (luju.ro)

Citeste raspunsul comunicat de CSM prin adresa nr. 2702/1154/10.02.2011 prin care Secretar General Judecator Roza Marcu confirma ca au fost luate in evidenta pentru procesul de modificare si completare a legilor reformei sistemului judiciar recomandarile stiintifice transmise la CSM de av. dr. Vasile Botomei. Vezi anexa 22 din teza de doctorat Botomei Vasile.

Citeste recomandarile transmise catre CSM de av. dr. Botomei Vasile, preluate din teza de doctorat. Vezi anexa 21 din teza de doctorat Botomei Vasile.

Magistratii cu peste zece ani vechime in profesie, care vor sa intre in Barou, sunt bulversati de-a binelea de o recenta decizie a Curtii Constitutionale. Judecatorii Curtii au stabilit ca sunt neconstitutionale anumite modificari din Legea avocaturii, mai precis ca magistratii cu peste 10 ani vechime nu trebuie sa mai dea concurs de admitere la intrarea in barou. Numai ca examenul se desfasoara in perioada 24-29 februarie, la Sibiu si deja sunt aproape 100 de magistrati inscrisi, care au alergat ca sa-si faca rost de actele necesare dosarului, si-au scos cazierul, si-au pus burtile pe carte.

Problema este ca decizia Curtii Constitutionale i-a lasat masca. Ce fac ei? Se mai prezinta la examen sau asteapta cumintei acasa decizia motivata care isi va produce efectele dupa intrarea in vigoare a acesteia in Monitorul Oficial? Pana se va ajunge sa apara in M.O., deja are loc examenul. Oricum, de la data la care decziai CC va aparea in M.O., timp de 45 de zile, Parlamentul sau Guvernul ar putea pune in acord dispozitiile neconstitutionale cu Legea fundamentala. Dar acum, rapid, care e solutia? Mai pierd magistratii timpul si banii pana la Sibiu sau raman cu ochii pe Monitorul Oficial?

Decanul Baroului Bucuresti, Ion Iordachescu, a declarat joi, pentru ziuaveche.ro, ca aceasta situatie impusa de decizia CC va fi luata in discutie, maine, la Comisia permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor. ”Apoi, sambata, la ora 9, urmeaza sa aiba loc, pe aceeasi tema, Consiliului National al UNBR si vom vedea ce se va decide in legatura cu implicatiile deciziei Curtii Constitutionale.

Sursa: ZiuaVeche

„Baroul Bacau nu-si propune sa obtina condamnarea magistratilor si nici excluderea lor din magistratura. Actiunea este doar un exercitiu democratic prin care Baroul Bacau, in calitate de exponent al societatii civile, face o demonstratie ca in România nu se respecta legea chiar de catre cei care sunt indrituiti sa o aplice. Vrem sa demonstram un caz real in care este incalcata Legea conflictelor de munca de catre magistrati, mai ales ca, din punct de vedere administrativ, CSM nu a luat nicio masura legala impotriva lor.”

„Nu am primit nicio citatie. Am auzit ceva de acest demers, dar nu stiu ce sa zic. Conteaza foarte mult si ce contine plângerea. Daca suntem parti in dosar o sa ne facem si noi apararea.”
judecator Catalin Serban, presedintele Curtii de Apel Bacau

„Eu una nu am primit nimic. Nu avem nicio informatie. E problema domnului Botomei ca a facut acest demrs. Deocamdata nu am fost citati si nu avem cunostinte de acest dosar. Asteptam raspunsuri de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca acolo este inregistrat dosarul.”
judecator Maria Oborocianu, purtator de cuvânt Tribunalul Bacau

Monica Macovei considera ilegala greva

Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justitiei, a condamnat gestul judecatorilor bacauani de a face greva, gest care ii plaseaza in afara legii. In timpul vizitei facute in Bacau, in campania electorala, Monica Macovei si-a reafirmat ideile de reformare a Justitiei. Europarlamentarul a accentuat pe nevoia de creare a unui cadru legal pentru responsabilizarea magistratilor, pentru tragerea la raspundere atât din punct de vedere civil, cât si penal. ”Sigur ca stiu de acea plângere a avocatului din Bacau. Am zis si eu ca acea greva e ilegala. Ce incredere sa mai am eu intr-un judecator? Ce incredere poti sa mai ai intr-un judecator care ne minte la televizor, ca face un protest extrem!? Sa nu uitam ca si-au dat singuri sporuri, in conditiile in care acestea erau abrogate din 2000. Nu cred ca va avea vreo sansa acea plângere, dar arata altceva: o alta atitudine si curaj. Ca sa facem reforma, trebuie sa oferim transparenta, sa punem toate hotarârile pe site, sa unificam practicile. La inceput exista o opozitie puternica in fata reformei. Daca nu fac ei (magistratii) de buna voie, sa-i obligam prin lege. Cine nu respecta, afara!”, ne-a declarat Monica Macovei. (Mircea M.)

Baroul Bacau, din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din România, prin decan Vasile Botomei (foto), a facut plângere penala catre 60 de judecatori de la Judecatoria Bacau, Tribunalul Bacau si Curtea de Apel Bacau, de la toate sectiile civile, penale, comerciale si administrative, care au participat la greva magistratilor din vara acestui an. Acestia sunt chemati in proces la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal. Dosarul a fost inregistrat sub numarul 6786/1/2009 si are prim termen data 21.01.2010. Actiunea care se judeca are la baza Legea 168/1999 a conflictelor de munca, care prevede la art. 63 ca “nu pot declara greva procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere (…).” Plângerea este unica in tara si indiferent cum va fi solutionata va constitui un precedent juridic. Dosarul a fost inregistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie si a fost facut public pe site-ul institutiei.

Roxana Neagu

Din punct de vedere legal, in ziua de joi, 21 ianuarie 2010, Instantele judecatoresti din Bacau, ar trebui sa fie inchise.
DEOARECE:

Magistratii bacauani care au facut greva contara legii confictelor de munca, sunt citati ca intimati in proces la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a fi judecate faptele lor, dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii nu a luat nici o masura legala impotriva lor.

Actiunea se judeca la plangerea Baroului Bacau prin decan Botomei Vasile, intemeiata pe art. 63 din Legea 168/1999 a conflictelor de munca.

Art. 63
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia.

Comunicat de presa,

Baroul Bacau, din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, prin decan Botomei Vasile, aduce la cunostinta publica urmatoarele:

60 de judecatori din cadrul Judecatoriei Bacau, Tribunalului Bacau si Curtea de Apel Bacau, de la toate sectiile, civile, penale, comerciale si administrative, sunt in proces la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 6786/1/2009 cu termen in ziua de 21.01.2010, in cauza privind plangerea formulata de Baroul Bacau, impotriva  judecatorilor care au participat la greva magistratilor din judetul Bacau.

Baroul Bacau nu-si propune sa obtina condamnarea magistratilor, nu-si propune sa obtina nici excluderea magistratilor din magistratura, acesta fiind un exercitiu democratic prin care Baroul Bacau in calitate de exponent al societatii civile, face o demonstratie ca in Romania nu se respecta legea de catre cei care sunt indrituiti sa o aplice.

Ne propunem sa demonstram un caz real in care desi Legea conflictelor de munca prevede explicit ca magistratii nu au dreptul sa faca greva, totusi se intampla ca nici unul dintre magistratii care au participat la greva sa nu pateasca nimic atat din punct de vedere al raspunderii administrative prin Comisiile de disciplina din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cat si sub aspectul raspunderii penale pentru urmatoarele:

Art. 246. – Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 248. – Abuzul în serviciu contra intereselor publice

Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

Art 248 indice 1

Daca faptele prevazute in art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave se pedepsesc cu inchisoare de la 5 – 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Dispozitiile de reglementare in materie prevad urmatoarele:

Art. 89 (1): “Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.”

Art. 89 (2): “Relaţiile magistraţilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.”

Art. 93: “Magistraţii răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, în condiţiile legii.”

Art. 96: “Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.”

Art. 97:

- b ) “ nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistraţilor;

- f ) “nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;”

- k ) “efectuarea cu întârziere a lucrărilor;”

- l ) “absenţele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod repetat;”

Art. 98:

- c ) “mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel;”

- d ) “revocarea din funcţia de conducere ocupată;”

- e ) “excluderea din magistratură.”

Parerea justitiabililor care pe durata a doua luni de zile au stat in asteptare zadarnic la usele instantelor judecatoresti din Bacau, de unde au facut drumul indarat pentru ca cei care trebuiau sa le judece dosarele, nu isi respectau propriul statut de magistrat, a fost impartita la vremea respectiva, dintre care unii dezavuau greva magistratilor considerand ca nu este legitima asemenea cum si-au exprimat punctul de  vedere inclusive Ministrul de Justitie Catalin Predoiu, iar altii erau de acord cu greva magistratilor considerand ca ar fi un drept legitim ocortit de lege prin care si magistratii sa faca greva la fel ca ceilalti salariati din sectorul public sau privat.

Plangerea este unica in tara si indiferent cum va fi solutionata, va constitui un precedent juridic in sensul de a se mai repeta greve din partea magistratilor atunci cand vor considera oportun sau de a nu se mai repeta situatii de greva a magistratilor, in consideratia in care acest proces va stabili vreo sanctiune pentru magistratii care au facut greva contrar legii conflictului de munca, care le interzice militarilor, procurorilor si judecatorilor sa faca greva.

Asadar situatia are un echivalent, in sensul ca ceea ce-au facut magistratii prin participarea lor la protestul denumit greva in termen popular, s-ar asemana cu situatia in care plutoane de militari din Ministerul Apararii Nationale, impreuna cu companii de jandarmi din Ministerul Administratiei si Internelor, i-am vedea intr-o zi iesiti cu armele din unitatile militare, pentru a asedia institutiile statului, ca forma de protest in legatura cu serviciul public in regim militar pe care-l executa.

In anexa, va comunicam o copie de pe una dintre citatiile din dosar, in care este pentru domnul judecator Serban Catalin, presedinte al Curtii de Apel Bacau, o copie de pe plangerea care face obiectul solutionarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru termenul din 21.01.2010, comentarii din presa locala din momentul desfasurarea a grevii magistratilor din judetul Bacau, precum si propunerile de lege ferenda, privind raspunderea administrativ disciplinara a magistratilor care fac greva, sustinute in teza de doctorat de catre avocatul Botomei Vasile.

Fisa dosarului cu magistratii grevisti citati de Inalta Curte de Casatie si Justitie (CLICK)

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

Baroul Bacau,

Decan – avocat drd. Botomei Vasile

Conflictul ivit intre puterile statului, a constituit o lectie de drept pentru cetatenii din Romania, care au avut ocazia cu greva declarata de magistrati, sa constate ca magistratii din Romania, nu respecta legea pe baza careia sunt angajati.

Apreciem ca aceasta greva trebuia sa conduca la demiterea guvernului si organizarea alegerilor parlamentare in vederea creerii unei stabilitati politice intre puterile statului.

Baroul Bacau, aprecieza ca aceasta greva nu a apartinut judecatorilor cinstiti, greva fiind initiata de elemente corupte din justitia din Romania, pentru a discredita actul de justitie, in sensul dovedirii ca judecatorii nu patesc nimic cand incalca legea.

Apreciem punctul de vedere al domnului presedinte Traian Basescu, care in cadrul prezidarii sedintei de la Consiliul Superior al Magistraturii, in care a replicat doamnei judecator Mona Pivniceru, presdinte al Asociatiei Magistratilor, ca “Daca ar fi dupa el(Presedintele Traian Basescu) ar condamna-o imediat pe Mona Pivniceru.”

Expresia folosita de presedintele Traian Basescu, este un punct de vedere legal, in conditiile prevazute de Legea conflictelor de munca, din Romania, care prevede interdictia dreptului la greva pentru procurori si judecatori.

In acest context este evident ca este legala solutia de condamnare apreciata de presedintele Traian Basescu pentru doamna judecator  Mona Pivniceru, care a incalcat legea ce interzice dreptul la greva.

Cerem expres domnului presedinte Traian Basescu, sa dea cateva exemple de destituire din functia de magistrati pentru persoanele care au instigat participarea la greva.

Semneaza,

Departamentul de presa,

Baroul Bacau